Cu părere de rău, astăzi trebuie să ne luăm la revedere de la gazda noastră din Erateini.
Tare mult ne-a plăcut aici.
Am fi vrut să mai stăm aici, însă diseară ne așteaptă gazda din Atena. Poate vom avea parte și la Atena de o locație frumoasă, care să ne facă să uităm de Erateini. Sau poate nu.
Am putea să mergem direct spre Atena, însă am ales să ocolim puțin, să traversăm pe Podul Rio - Antirrio. În drum am fi putut opri în Navpaktos, să vedem Castelul venețian și portul. Apoi una din variantele propuse de mine a fost să facem o plimbare cu trenul printr-o zonă pitorească. Sincer să fiu nu mă așteptam ca această idee să aibă așa mulți susținători. Mi s-a părut o voce unanimă că își doreau această plimbare. Pentru asta trebuia să plecăm ceva mai devreme, căci trenul are plecări din Diakopto la 9:00, 11:30 și 14:00. Cel de ora 9 nu aveam nicio șansă să îl prindem. Cel de la ora 14 era cam târziu, întrucât și plimbarea cu trenul durează vreo 3 ore, apoi mai avem ceva - ceva de mers până la Atena. Singura opțiune viabilă rămânea 11:30. În funcție de ora de plecare putem decide dacă sărim peste Castelul venețian Navpaktos.
După cum era de așteptat, am sărit peste Castelul Navpaktos. Însă ne putem încadra să ajungem la Diakopto până la 11:30. Vom sări totuși și peste plimbarea pe malul mării, în apropiere de Antirrio, pentru mai multă siguranță. Ar fi fost frumos să facem această plimbare pentru vânarea unei priveliști mai bune asupra Podului Rio - Antirrio. Chiar aveam notate câteva coordonate, preluate de pe google maps, de unde cu ajutorul lui street view descoperisem că erau niște puncte excelente de privit podul. Ne vom mulțumi cu imaginile captate din zborul mașinii.
Oprim la Diakopto, în parcarea gării. Nu a fost greu să găsim locuri libere. Avem timp suficient până la ora de plecare, așa că nu ne grăbim. Mă duc eu înainte, în recunoaștere, să văd cum, de unde, încotro. Doamna de la ghișeu mi-a adus aminte de casierele din gările noastre. Între două telefoane, mai dădea informații și la mușterii.
Veste proastă! Azi nu circulă trenul. Au de reparat la calea ferată, iar lucrările sunt programate a se finaliza abia peste 3 zile, adică pe 3 mai. Nici atunci nu e sigur, însă până atunci sigur nu va circula trenul. Dacă ne hotărâm să mergem, putem suna cu 1 zi înainte să ne informăm dacă circulă trenul în ziua următoare.
Pe data de 3 mai avem în program "Atena la pas", însă pe 2 avem "Argolida", adică ne vom întoarce în Peninsula Peloponez. Păi am putea face niște permutări, mergem azi să vedem atracțiile principale din Argolida, pe 2 o luăm la picior prin Atena, iar pe 3 eliberăm ziua pentru a ne plimba cu trenul și toate atracțiile turistice din zona Corint rămân la pachet pentru ziua cu trenul. Nu a fost greu să ne decidem. Soluția asta sună bine.
Și acum încotro? Direcția Mycenae! Autostradă și iar autostradă. M-au căpiat grecii ăștia cu toll-urile lor. Nu apuci să iei viteză bine că te oprești să mai plătești un tronson. Cred că la vreo 50 de km este câte un punct de taxare.
Mai aveam vreo 10 km să ieșim de pe autostradă, pe drumul național ce urma a ne duce spre Mycenae, că o ultimă rampă sănătoasă i-a dat de furcă Pumiței. A început să mârâie, să necheze, că ea s-a săturat. Am ajuns într-un final în vârful dealului, însă i se luase așa tare de mers că nu mai voia nici pe drum drept. Ultimii kilometri de autostradă îi parcurgem agale, pe banda de urgență, încercând să deslușesc sursa nădufului. După ce ieșim pe drumul național oprim în primul loc posibil. Și-acum? Aruncă Pui un ochi, se sfătuiește cu un expert din țară. Nu prea e clar care e sursa. Trebuie să ajungem în cel mai apropiat service să o consulte cineva pe viu. N-ai zice că în mijlocul pustietății ar circula cineva, cu atât mai puțin cineva care să te mai poată și ajuta. Îmi tot vine în minte desenul animat "Cars", de când au construit autostrada, nu mai circulă nimeni pe drumul vechi. Iese un tractorist de pe tarla și oprește în dreptul nostru, parcă mirosind el că am avea nevoie de ajutor. Nu știa el nicio boabă de engleză, însă a înțeles repede despre ce e vorba, a pus mâna pe telefon și a sunat un prieten. Nu trec 10 minute și de pe tarla mai apare o mașină cu 2 oameni muncitori. Acum nu sunt sigur dacă cu ăștia vorbise tractoristul la telefon, însă foarte siguri pe ei, se dau jos din mașină, unul din ei îmi face semn să ridic capota; se uită pe acolo, o pipăie. Hai să facă un scurt "test-drive"! Și așa cu capota ridicată merge un înainte, înapoi. Nu e mulțumit, hai la o probă mai lungă de teren. Se duce Marius cu el. Se întoarce după 5 minute cu verdictul. Mașina e ok, putem merge cu ea fără probleme, nu mai mârâie, doar să nu depășim suta. Mă sui eu la volan puțin cam neîncrezător. Într-adevăr Pumița nu mai făcea nazuri. Probabil cele 10 minute de relaxare, la umbră i-au priit. Însă cred că ar fi bine să trec și pe la un doctor cu patalama. Mergem, vă las pe voi să vizitați Mycenae, căci eu oricum am mai văzut situl, apoi mă duc la un service.
Precum am zis, am lăsat gașca la sit, iar eu am luat drumul service-urilor. Opresc mai întâi la unul. Nu era deloc aglomerație. Îi povestesc lu' nenea acolo, iar el mă întreabă benzină sau diesel? Benzină! Atunci mergi în spate, aici ne ocupăm doar de cele cu motorină. Ce chestie! Mă duc în spate și reiau povestea. Hai să vadă în direct care e problema! Păi nu se mai reproduce! Ne plimbăm puțin. Nu știe ce să zică, ar avea o idee, dar poate ar fi bine să o consulte cineva care a lucrat mai mult pe Seat. Hai să mă ducă la alt service care e specializat Volkswagen - Skoda. Acolo mă gândeam că va trebui să reiau povestea, însă primul mecanic m-a scutit povestind el mai departe. Oricum ăsta, al doilea, nu prea știa engleză. Îl duc "acasă" pe primul mecanic și mă întorc. Mă ia al doilea în primire. Ia mașina și pleacă singur să facă o tură. A dat verdictul! Sunt 2 probleme. A început cu prima. L-am oprit. De asta știu, mă interesează cealaltă. Pentru a doua a încercat el să îmi explice. Cum am putea să ne înțelegem dacă eu habar n-am termeni tehnici în română, d-apăi în engleză, iar el nu prea știe engleză. Până la urmă a ridicat mașina pe elevator și mi-a arătat care e problema. Celălalt îmi arătase pe internet o altă poză cu ce presupunea el a fi problema. Am făcut și eu poză ca să mai cer păreri... Dar să nu îmi fac iluzii că nu au piesa aia pe stoc, iar mâine, fiind 1 mai, nu lucrează. Abia poimâine ar putea să facă operațiunea. Păi nu mai sunt în zonă. Nu vă puteți întoarce? Încotro mergeți? Păi o să fiu în Atena. Eventual o să merg acolo la alt service. A mai dat el niște telefoane, că poate reușește să facă rost azi de piesă, însă fără succes. Le mulțumesc și îmi văd de drum. E cam târziu să mai caut alt service și probabil ar ajunge la aceeași concluzie, că nu au de unde să facă rost de piesă azi. Mă întorc la Mycenae. Poate între timp au terminat de vizitat și putem să ne continuăm drumul. Nu terminaseră.
În așteptare mai cer sfatul unui specialist. Ovidiu pare mai sigur decât toți ceilalți mecanici care e problema. Lucrarea e costisitoare și ar fi mai bine să o facem în țară și putem ajunge acasă fără probleme, dacă e prima oară când a făcut așa. Bun!
Mergem spre Nafplio, să vizităm Cetatea Palamidi.
Micule, ce vezi tu acolo?
Ahaa!
Hai să privim împreună!
Ce-i acolo în mijloc?
Acolo este un castel, Castelul Bourtzi.
Dar unde au plecat ceilalți?
Păi s-au dus să viziteze și restul cetății, că este destul de mare.
Hai să mergem și noi!
Tati, ce faci acolo?
Am încercat să ridic și eu o ghiulea. Nu știu ce mușchi aveau oamenii pe vremea aia, însă eu nu pot să clintesc măcar.
Acum direcția Epidavros!
Vizităm mai întâi muzeul.
Apoi teatrul antic.
Și acum: Atena, păzea, că venim! Se cam lasă seara. Sper să nu avem vreo surpriză la cazare, că vom ajunge destul de târziu.
